Azi va scriu dragilor !
E duminica, e soare, si eu imi savurez linistita cafeaua.
Si ia uite ce frumos am scris eu aici ca o poeta adevarata ce sunt. Nu! Eu nu sunt asa! Nu sunt genul de persoana care sta cate 3 ore sa se gandeasca la un epitet scris frumusel pe o pagina de blog in speranta ca in 2,3 ani o sa public o carte, doua, noua.
Eu scriu pentru ca imi place si nu scriu pentru ca am momente cand aberez pur si simplu si sunt capabila sa imi tin aberatiile pentru mine.
Asadar, azi o sa scriu exact asa cum imi place mie despre multe si nimic in acelasi timp !
Eu, din pacate traiesc in societate romaneasca si desi stiu ca de mult trebuia sa ma obisnuiesc cu asta, la mine e putin mai greu. Zic mai greu pentru ca eu am fost tot timpul o pacifista, si am sperat ca intr-o zi va fi mai bine. Ei bine, de aproape 23 de ani nu pruea s-a intamplat asta. Si aici ma refer strict la societate, la modul in care te trateaza oamenii. Si ca sa va spun cum sunt eu in societate o sa folosesc doar cateva cuvinte. Eu sunt prietenoasa, zambitoare, pacifista, genul de prieten care iti ridica moralul cand ai nevoie, genul de prieten care se gandeste la tine desi nu vorbeste. Cand eram mai mica eram foarte introvertita cu sentimentele mele si tot timpul aveam de pierdut. Am crescut si am zis sa schimb asta. Si … am pierdut mai tare. Bineinteles ca am si defecte! In primul rand sunt mult prea orgolioasa, cateodata nu recunosc chiar daca stiu ca nu am dreptate, sunt prea perseverenta, daca vreau ceva ce nu pot avea ma stresez pana obtin acel ceva chiar daca procesul imi face rau.
Trebuie sa precizez de la inceput ca ce vreau sa scriu eu aici nu e nici un fel de jurnal. Aici scriem despre societate si oameni prin prisma mea pentru ca desi eu am zambit intotdeauna la oameni si de cele mai multe mi-am vazut de treaba am fost tradata. Si acum vine intrebarea: De ce oamenii tradeaza sau joaca murdar cand tu le faci bine sau de multe ori nu le faci nimic???? Cum poate fi definita rautatea umana??? Nu se presupune ca noi suntem facuti dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu care e bun si darnic si ne ajuta, etc????
Ma tot gandesc adesea cum e cel mai bine sa te porti??? Eu, personal am incercat diferite atitudini cum ar fi sa imi arat mai multe sentimentele in fata oamenilor care merita in speranta ca toata treaba asta imi va fi returnata si indiferenta in cazul oamenilor cu care n-am mare tangenta in speranta, iar, ca vor face la fel. In ambele cazuri am primit exact opusul a ce am dat eu.
Cu falsa modestie, eu consider ca am ajuns la punctul din viata, in care nu trebuie sa mai fac nici un fel de compromis pentru oameni, nici chiar pentru prieteni. Prietenii adevarati vor stii cum sa te apropie si nu e nevoie sa faci absolut nimic pentru a ramane alaturi de ei, Si daca nu a fost asa, inseamna ca nu ti-a fost intradevar prieten iar oameni sunt pe toata cararile, trebuie doar sa stii unde sa cauti si cum sa-i alegi.
N-am vrut sa fiu foarte precisa in exprimare in tot ce am scris eu aici pentru ca detaliile chiar nu conteaza, Cand esti tradat de cineva, pur si simplus esti ! Indiferent de metoda folosita.
In general dupa faze de genul asta as fi zis ca gata, o sa schimb lucrurile la 360 de grade, schimb lumea, chestii din astea sf-iste. Dar, de data asta nu! Nu vreau sa schimb nimic ! Tot ce se intampla in viata unui om e o experienta din care inveti ceva. Si, cand gresesti o data esti nestiutor, dar cand gresesti a 2 a oara esti prost. Eu, inca mai am pretentia sa spun despre mine ca nu sunt proasta, ca inca stiu cum merg lucrurile pe lumea asta si, am capacitatea umana de a ma feri de cazurile nefavorabile mie.
Nu stiu cat am scris aici, daca e mult sau mai putin, clar e ca de ajuns pentru mine sa ma descarc. Acestea fiind scrise, si nu dezbatute in adanc cu un prieten plictisit de aburelile mele au fost destul pentru ca eu sa trec si peste experienta asta si sa trag dupa ea invatamintele necesare.
Nu stiu daca voi posta ce tocmai am scris, probabil o sa fie pe vremea cand voi citi asta si voi rade si eu.
Va pup dragilor!